„Cu câți bani ai început acest business?” e prima întrebare din aproape fiecare interviu Ideas Chat. O punem la început pentru că e întrebarea pe care și-o pune oricine se gândește să pornească ceva și pentru că răspunsul spune mult despre ce urmează. Am reluat 76 de interviuri Ideas Chat și am pus cifrele una lângă alta.
Răspunsurile merg de la „zero, ba chiar cu minus” până la 1,3 milioane de euro. Dar suma în sine e cea mai puțin interesantă parte. Mai utile sunt trei lucruri care se repetă: ce fel de business ai decide aproape singur cât te costă startul, bugetul de pe hârtie e depășit aproape mereu, iar banii de care ai nevoie după deschidere sunt de obicei mai mulți decât cei de la început. Fiecare cifră de mai jos are link la minutul din interviu, ca s-o poți asculta în context.
Pe scurt
Cine: 52 de fondatori și businessuri din interviurile Ideas Chat, din HoReCa, retail, producție, tech, agricultură și servicii. Pentru 41 dintre ei avem o sumă de start clară.
Intervalul: de la 0 lei la 1,3 milioane de euro.
Mijlocul: jumătate dintre cei 41 au pornit cu cel mult 25.000 de euro. 19 au pornit cu cel mult 10.000 de euro.
Ce decide suma: tipul de business. Serviciile, online-ul și produsele testate în mic pornesc de la câteva sute sau mii de euro. Când ai nevoie de un spațiu amenajat, de utilaje sau de autorizații, startul trece repede de 30.000 de euro.
Bugetul planificat: depășit în aproape toate poveștile în care fondatorii l-au comparat cu ce au cheltuit în realitate, de la 20% până la dublu. Excepția clară, Ironic Beer, s-a încadrat în buget, apoi a venit lockdown-ul.
De unde vin banii: cel mai des din economii și din familie. Fondurile europene, băncile și investitorii apar mai rar la start și mai des la creștere.
Ce nu apare în sumă: contextul. Meseria învățată înainte, familia și oamenii din domeniu au ținut locul unor bani pe care altfel i-ar fi plătit.
Ce poți lua de aici: șase întrebări pentru propriul buget, la finalul articolului.
Notă: sumele sunt cele spuse în interviuri, din ani diferiți (2013-2025), neactualizate cu inflația. Conversiile din lei în euro sunt aproximative.
Cât au pus la start: toate cifrele
| Suma de start | Cine | Ce fel de business |
|---|---|---|
| Sub 1.000 € | Tombabe, Blindspot, Nommy (0 lei), The Line Consortium (1.700 lei), Haute Couture Metal (3.000 lei împrumutați), Nuit (600 €) | tricouri, tech, aplicație, instalații electrice, scări de metal, e-commerce |
| 1.000 - 10.000 € | Ruvix (8.700 lei), Micostore (3.000 $), Sunday Bites (3-4.000 €), Cook and Travel (3.700 €), StartCo (5.000 €), Luiss (5.000 €), Casa Jad (7.500 €), ViceCream (o tonetă și 6.000 €), Empath (8-9.000 €), Alura, Tort de Bezea, Clinica Roboților, Stock Estate (câte 10.000 €) | print, e-commerce, înghețată, producție mică, educație online, servicii, fintech |
| 10.000 - 50.000 € | NeaKaisa (16-18.000 €), Abund Berry (25.000 €), Utopia Coffee Bar (25.000 €), Mommy Hai (30.000 €), Adinish (30.000 €), Lapterra (35.000 €), Porcărie (35-37.000 €), Saint Roastery (44.000 €), Amis de la Fête (30.000 €), FemiEko (50.000 €) | e-commerce, agricultură, cafenea, aplicație, distribuție, cofetărie, food truck, prăjitorie, brânzeturi |
| 50.000 - 150.000 € | Miez (84.000 €), Freya and Friends (aproximativ 70.000 €), Ironic Beer (100.000 €), Odorable (aproximativ 110.000 €), Wiggle Room (120.000 €), Konvi (120.000 €) | brutărie, cafenea, producție, berărie, loc de joacă, fintech |
| Peste 150.000 € | Grain Trip, Pain Plaisir, Nexus Gaming (câte 200.000 €), Better Bread (180.000 €), Porumbacu 216 (aproape 400.000 €), FOMO (1,3 milioane €) | brutărie, brutărie fără gluten, gaming, pensiune, festival |
1. Zero lei nu înseamnă zero cost
Șase dintre fondatori au pornit cu mai puțin de 1.000 de euro, iar trei spun că au pornit cu nimic. Ina Biebel, fondatoarea Tombabe: „am început cu zero, efectiv cu zero, ba chiar cu minus” (0:02). Primele șase tricouri i le-a făcut cadou cel care avea imprimanta, iar până luni avea 50 de mesaje de la oameni care voiau și ei unul. Matei Psatta, cofondatorul Blindspot, care avea atunci 19-20 de ani și trăia cu 800 de lei pe lună, spune la fel: „Chiar am început cu zero bani” (0:01).
Dar în toate poveștile astea costul a existat, doar că nu în bani. Mircea Popa, CEO Medicai, spune că investiția „mai degrabă e de timp” (9:49), plus câteva mii de euro pentru firmă, contabil și avocat. Cristi Codresi, fondatorul The Line Consortium, avea „cred că 1700 RON pe card” (4:06). A dat 1.250 de lei pe un set de scule, iar „restul rămăseseră să mai trăiesc vreo 23 de zile din luna respectivă” (4:22). Ziua lucra ca angajat, seara mergea pe șantier.
Bogdan Samoilă a pornit Haute Couture Metal cu bani luați cu împrumut: „Efectiv am cerut 3000 RON” (8:47), pentru înființarea firmei și un site. Sculele le-a împrumutat de la prieteni și rude. La Ruvix, Cristian Rădulescu împreună cu cei doi asociați au pus 8.700 de lei în 2013, aproape toți pe un utilaj și pe stoc. „Birourile erau împrumutate” (10:43), la fel și calculatoarele. Cristi Căzănaru a pornit Nuit la 21 de ani: „Am început cu 600 de € bani pe care i-am strâns timp de o vară” (1:38). Cu ei a plătit site-ul, marketingul și două-trei perne de stoc. Concluzia lui despre startul cu bani puțini: „trebuie să faci tu tot” (2:10).
Cel mai clar despre diferența dintre a porni și a crește vorbește Eduard Burghelia, fondatorul Nommy. Aplicația a primit ulterior 300.000 de euro, dar a pornit ca un newsletter cu cinci restaurante partenere. „Nu ai nevoie de bani ca să începi o afacere, ci ai nevoie de bani ca să scalezi afacerea respectivă” (10:42).
2. Între 1.000 și 10.000 de euro: economiile și familia
Aici sunt cele mai multe povești, 13 din 41. Banii vin aproape mereu din economii sau de la părinți, iar suma acoperă de obicei un singur lucru important: primul stoc, primul utilaj sau prima chirie.
Mihaela Stan a pornit Micostore „cu 3000 $. Erau fix economiile noastre” (2:31), pe care le avea când era în concediul de creștere a copilului. I-a dat pe 5.000 de carioci dintr-o fabrică din China, care „au umplut sufrageria noastră” (1:01), la etajul trei, fără lift. Și nu se vindeau. Mădălina și Gabriel Luca, fondatorii StartCo, au venit din Germania cu „undeva la 5000 de € în bancă” (0:02) și au închiriat un birou de 15 m² în Iași. De atunci au mers doar din reinvestire: „Noi nu am venit niciodată cu bani de acasă, nu am luat împrumuturi bancare și nu am căutat finanțare externă” (6:13).
Adelina Maria a pornit Cook and Travel cu 3.700 de euro și i-a investit aproape pe toți în propria pregătire, pentru că „eu sunt produsul și atunci investiția inițială a fost fix în zona asta de educație” (9:16).
Răzvan și Daniela Nuțu au pornit Luiss cu „5000 € pe care i-am primit de la părinți” (0:02), din care au plătit chiria și un stoc mic. Spațiul ales, pe 15 Noiembrie în Brașov, fără vitrină și fără parcare, s-a dovedit o greșeală: „n-a venit nimeni la mine” (0:44). Nichita Brebenel, cofondatorul Empath, a pornit cu „8 sau 9000 € bani primiți de la părinți” (2:12): o imprimantă second-hand, o presă termică și o garsonieră închiriată. Raluca Hăulică a pornit Alura cu 10.000 de euro din fonduri proprii și de la cei pe care îi numește „Friends, fools and family” (6:02).
Simona Crăciun a deschis Tort de Bezea cu aproximativ 10.000 de euro, din care 3.000 împrumutați de la o prietenă foarte bună (2:11). Spune singură că o asemenea sumă pentru un laborator e ceva ce „astăzi nu există” (2:18): mutarea laboratorului de acum costă peste 100.000 de euro. Împrumutul l-a dat înapoi în câteva luni: „Am fost profitabili din prima secundă” (10:40).
3. Când ai nevoie de un spațiu, cifra urcă
De la 30.000 de euro în sus, aproape toate poveștile au ceva în comun: un spațiu fizic care trebuie renovat, dotat și autorizat. Cofetării, brutării, cafenele, o berărie, o pensiune, o fermă.
Andreea Druță a deschis Lapterra „cu 35000 de €” (0:01), la 20 de ani. „Mama avea un teren pe care l-a vândut” (0:04) și a făcut credite pe numele ei, pentru că Andreea era prea tânără ca să primească. Pentru utilaje a obținut un leasing doar după ce l-a convins personal pe antreprenorul din spatele unei mari companii de utilaje. Cum a gândit atunci: „Eu am ars podurile” (21:39). Dragoș Sârbu și Răzvan Vălăsciuc, fondatorii Porcărie, au pornit food truck-ul cu „undeva între 35 și 37000 de €” (0:02).
La Miez, Andreea Carețu a pornit brutăria artizanală dintr-un garaj renovat, cu un împrumut de la unchiul ei, în două etape. Totalul: „a fost 84000 €” (16:46), pentru o brutărie „dotată minimal, renovată minimal”, cu două vetre la cuptor. Primul an s-a încheiat cu „un minus de 10000 €” (15:55), făcut aproape tot în primele trei-patru luni.
Răzvan Matache și asociatul lui au pornit Ironic Beer în februarie 2020 cu un plan clar: „îmi trebuiau 100000 € pentru investiția inițială și ne-am încadrat în ele” (7:08). O fabrică de 200 m² în Balotești și un bar de 30 m² în București. O lună mai târziu a venit lockdown-ul, utilajele comandate din China n-au mai sosit, iar în primul an „am împrumutat bani ca să o ducem mai departe” (11:05). Planul a fost corect. Contextul s-a schimbat.
Cele mai mari sume de start sunt tot în zona asta. La Pain Plaisir, 200.000 de euro au venit din mai multe surse: „Eu am vândut un apartament. Asociatul meu a luat zestrea familiei” (0:05), plus un credit bancar și împrumuturi de la prieteni. Alexandru Ion a cumpărat cafeneaua din care a crescut Nexus Gaming și a investit în total „undeva la 200000” (3:47) de euro, bani de la tatăl lui, care i-a pus o condiție: „bine, ți-i dau, dar îți păstrezi jobul la multinațională” (4:02). Iulia Mîzgan și Tudor Chirilă au investit aproape 400.000 de euro din banii familiei în renovarea unei case de 100 de ani pentru pensiunea Porumbacu 216. Abia după Iulia a aflat despre indicatorul din HoReCa care arată când investiția pe cameră nu mai e rentabilă: „nu știam calculele astea atunci” (0:34).
Și o brutărie mică poate costa cât una mare dacă produsul e special. Alexandra Tetik a pornit Better Bread, o brutărie în totalitate fără gluten, cu aproximativ 180.000 de euro (0:01), bani din fondurile familiei, duși în utilaje și în amenajarea spațiului. Făinurile certificate fără gluten sunt greu de găsit și scumpe, așa că și stocul de materie primă cere bani blocați de la început.
4. Bugetul de pe hârtie nu ține
Acolo unde fondatorii au comparat ce au plănuit cu ce au cheltuit, diferența merge aproape mereu în aceeași direcție: în sus.
Elena Perry a investit în Wiggle Room „120000 € în infrastructură” (1:46), bani din economiile strânse cu soțul ei pentru mutarea înapoi în România. Plănuise „100000 și am depășit cu 20%” (17:25), în parte pentru că spațiul a cerut ca structura de joacă să fie refăcută în două camere. La Pain Plaisir, diferența a fost aproape dublă: „Noi gândeam că am 100000 100 110000 € și am sfârșit prin a investi 200000 înainte de deschidere” (8:58). Răzvan Stanciu, cofondator Poseidon Fish, care livrează pește proaspăt din Grecia, spune că, față de estimarea inițială, „probabil că investiția a fost undeva dublu ca și valoare” (12:28), pentru că „E foarte greu să prevezi toate cheltuielile” (12:31).
La Amis de la Fête, food truck-ul cu brânzeturi a pornit cu aproximativ 30.000 de euro, din toate economiile fondatorilor și un credit. Când au deschis fromageria fizică, Oana Moșanu și Aurélien Marie au încercat să țină bugetul de renovare sub control și tot l-au depășit cu 10-20%. Ce i-a ajutat a fost că au mers pas cu pas: „am reușit să recuperăm investiția după un an de zile” (14:10), și la food truck, și la fromagerie.
Sebastian Dumitru, de la Freya and Friends din Brașov, a răspuns la întrebarea despre bugetul de start cu un singur cuvânt: „Nerealist” (1:18). Amenajarea și echipamentele au trecut de bugetul pe care și-l propusese împreună cu soția lui, creatoarea de conținut Lorena Dumitru, iar suma finală a ajuns la aproximativ 70.000 de euro. Au luat însă o decizie bună de la început: au păstrat din suma de start o rezervă pentru salarii și chirie, pentru lunile slabe. N-au avut nevoie de ea, pentru că „business-ul s-a autosusținut din prima zi” (17:06).
Cea mai utilă regulă pe tema asta vine de la Cristian Negoiță, cofondatorul Grain Trip, care vine din finanțe. Pentru el, „Investiția inițial a fost în total de 200000 €” (6:14), dar în sumă intră și banii pentru primul an de funcționare, „nu doar câți bani ai nevoie până deschizi ușa” (6:37). La Grain Trip, perioada până la break even a fost de un an și jumătate, doi ani, timp în care au tot adus bani de acasă.
Uneori bugetul se termină exact în ziua deschiderii. Bucătarii Alexandru Iacob și Cristi Dăscăleanu de la M.A.T. Restaurant au deschis cu ultimii bani din casă: „mai aveam 1500 RON acasă” (7:07). Marfa pentru prima zi a venit tot din împrumut: „Ăștia-s banii, ne împrumutăm, trebuie să iau o marfă să deschidem” (7:09). Prima zi a fost sold out în aproximativ două ore.
5. De unde au venit banii
Dacă pui toate poveștile una lângă alta, sursele de bani se împart în șase categorii. Multe businessuri au combinat mai multe.
| Sursa | Exemple din interviuri |
|---|---|
| Economii proprii | Micostore, StartCo, Nuit, Wiggle Room, Alura, Adinish, Clinica Roboților, Sunday Bites, Amis de la Fête |
| Familie | Luiss, Empath, Lapterra, Miez, Nexus Gaming, Porumbacu 216, Pain Plaisir, Better Bread |
| Prieteni | Tort de Bezea, Pain Plaisir, Abund Berry, Ironic Beer |
| Fonduri nerambursabile | Odorable, Saint Roastery, MABÓ, NeaKaisa, Abund Berry, WakeZ |
| Bănci și leasing | Pain Plaisir, Lapterra, Miez, Haute Couture Metal, NeaKaisa, Amis de la Fête |
| Investitori | Nommy, Konvi, Stock Estate, Ironic Beer, Solmag |
Fondurile nerambursabile apar la start în câteva povești. Ruxandra Sana a pornit Odorable cu „95000 € din fonduri europene” (2:09) și o contribuție proprie de 5.000-7.000 de euro, plus încă aproximativ 10.000 în materiale. Simona și Ionuț Croitoru, fondatorii Saint Roastery, s-au întors din Spania după ce au fost selectați în primul Start-Up Nation, în 2017. Suma „a fost de 44000 €” (2:53), practic plafonul de 200.000 de lei al programului de atunci. Tot printr-un proiect Start-Up Nation din 2017, Marius Beju și Bogdan Georgescu au pornit și prăjitoria MABÓ (4:44). Unul dintre fondatori recunoaște că primul cuptor de prăjit, cumpărat din bani, „a stat o perioadă degeaba” (4:49) până au pornit cu adevărat. Laura și Vlad Sardescu au pornit NeaKaisa în 2014 prin programul SRL-D, cu 16.000-18.000 de euro, jumătate grant și jumătate credit bancar garantat de stat. Au primit banii abia după ce au contestat respingerea proiectului. Ce au învățat: „Banii nu i-am distribuit, i-am cheltuit” (8:10). Doar platforma de e-commerce a costat atunci „undeva la 9000 €” (8:40), ceva ce azi se plătește printr-un abonament lunar. NeaKaisa a ajuns în 2025 la o cifră de afaceri de 7,75 milioane de euro, potrivit Piața Financiară.
Fondurile nu ies mereu. Anca Fîrtat și Alex Stoianovici, fondatorii Sunday Bites, au obținut punctaj maxim la un program de fonduri europene și tot au ratat finanțarea, pentru că „criteriul de departajare era cifra de afaceri” (6:36). Au mers mai departe cu „1000 € în acel blender care s-a ars” (6:59) și cu alte câteva mii pe echipamente.
Băncile apar mai ales după start și rareori ușor. Fondatorii Pain Plaisir, Irina Stăncescu și Tom Rees, au scris un plan de afaceri de aproximativ 30 de pagini, au mers la multe bănci și „o singură bancă a acceptat să meargă mai departe cu proiectul” (8:11). Restul banilor l-au strâns de la prieteni, „câte 1000 € și câte două, aveam listă” (5:40). Andreea Carețu descrie cât de greu e să cauți bani când lucrurile nu merg: „E o situație foarte incomodă aia unde te duci să cauți bani pentru un business care practic pe hârtie arată rău” (35:40).
6. Banii de la start nu sunt banii de care ai nevoie
Suma de start e doar primul pas. În multe dintre poveștile care au crescut, banii aduși ulterior au depășit de câteva ori investiția inițială.
La Empath: „Deci am început cu 9000 € și investiția în primii doi ani, chiar un an jumate cred, a depășit 100000 de €” (21:18). O parte au fost credite făcute de părinți, pe care Nichita le judecă acum fără menajamente. Pentru el, „un credit e sănătos atunci când faci o investiție cu el și va produce” (12:36), nu când acoperi găuri la furnizori. Ciprian Graur a pornit Clinica Roboților cu „10000 €. Erau banii mei proprii” (6:51), iar după credite „am ajuns cam la 100000 investiții” (7:04). La Stock Estate, Alexandru Constantin spune că la început de tot „probabil au fost cam 10000 de €” (10:33) scoase din buzunar. Până la primul return, „undeva pe la 200000 de € am cheltuit” (11:17), inclusiv banii investitorilor.
Aici apare și o dezbatere reală. Pe de o parte, StartCo n-a luat niciodată credit și a crescut doar din ce a vândut. Pe de altă parte, Ionuț Nistoroiu, fondatorul Tapp Gelato, care distribuie cornete și produse pentru gelaterii, spune că „nu poți să stai să aștepți să reinvestești profitul pentru că rămâi în urmă” (12:09) față de piață și de concurență. Ionel Burtea, care a pornit Abund Berry cu „25000 € primul hectar” (4:05) în 2017 și are acum peste 4 milioane de euro în credite și proiecte pe fonduri, o spune și mai direct: „Antreprenorul e omul care știe să gestioneze datoriile și investițiile” (19:32). Ambele modele au funcționat. Diferența ține de cât de repede trebuie să crești ca să nu pierzi piața.
Și un avertisment despre banii care vin ușor. Ionuț Popa, fondatorul SSM Group, a primit o linie de credit pe care nici n-o ceruse: „au venit cu 100000 de €” (8:15). A pornit din ea trei firme noi, dar spune deschis: „am cheltuit toți banii de la Alpha Bank, toți” (9:54). I-a dat înapoi abia după câțiva ani.
7. Pe ce n-au cheltuit
Câteva dintre cele mai bune decizii din interviuri sunt despre bani pe care fondatorii au ales să nu-i dea.
Ruxandra Sana, după ce a primit finanțarea pentru Odorable, a pus banii în materiale și oameni, iar „m-a dus cumva capul să nu-mi cumpăr laptopuri, mașină și tot felul de gadgeturi” (3:40). La Utopia Coffee Bar, pornită cu aproximativ 25.000 de euro într-un garaj de 15 m² din Primăverii, Andrei Alecu și soția lui, Christiana, povestesc că espressorul și râșnițele au fost luate în comodat, pentru că altfel „e foarte scump să-ți iei o mașină foarte bună” (5:46). După câteva luni aparatul n-a mai făcut față și a trebuit schimbat. Dacă ar fi dat 10.000 de euro pe un espressor propriu din prima, banii ar fi fost pierduți. Investiția inițială s-a recuperat în șase luni (11:52).
La fel au procedat și cei care au pornit cu aproape nimic: Bogdan Samoilă a împrumutat sculele de la prieteni și rude, la Ruvix birourile și calculatoarele au fost împrumutate, iar la Sunday Bites primele amestecuri s-au făcut cu șase blendere de mână luate de la prieteni. Abia când au apărut primii bani au cumpărat echipament propriu.
8. Ce nu apare în suma de start: meseria, familia și oamenii din jur
Multe dintre sumele mici de mai sus sunt mici pentru că altceva a ținut locul banilor: o meserie învățată înainte, o familie care știa domeniul sau oameni care au deschis o ușă. Nu apar în niciun buget, dar fără ele startul ar fi costat mult mai mult. Când îți compari suma de start cu a altcuiva, compară și ce a avut în jur.
Meseria învățată înainte. Sebastian a lucrat aproape doi ani, câte două ore pe zi, în cafeneaua de specialitate a unor prieteni, pe lângă jobul de birou, înainte să deschidă Freya. Prietenii „au fost de acord să mă angajeze așa part time ca să învăț” (12:15), iar sfatul lui pentru oricine vrea să deschidă ceva „e să iei un pic de contact înainte” (11:37). Așa a știut cât spațiu îi trebuie în spatele barului. Ciprian Graur venea din service-ul de telefoane Clinica GSM, deci „deja veneam dintr-un domeniu tehnic, tot reparații” (4:14). Ruxandra Sana făcea lumânări din 2004 când a pornit Odorable, așa că „am știut cam ce înseamnă producție” (3:21) și pe ce merită cheltuiți banii. Mădălina luca, fondatoarea StartCo, care lucrase în domeniul contabil la o firmă Big Four, o spune direct: „nici nu cred că poți să faci o afacere într-un domeniu despre care nu ai niciun habar” (8:40).
Familia. Vlad Iliescu și Mihai Popescu, fondatorii ViceCream, au pornit cu o tonetă de înghețată și aproximativ 6.000 de euro (0:20). Dar nu au pornit de la zero: „la mine în familie marea majoritate au fost antreprenori” (2:52), Mihai Popescu avea deja un business cu cafea împreună cu mama lui, iar bunicul lui „a fost director al Fabricii de înghețată” (3:21). În primul sezon, cu actele și autorizațiile pe care nu le știa, Vlad spune că „m-a ajutat prietenul meu de acolo de la mare foarte mult” (2:08). Oana și Ștefan Moțoi, fondatorii OANA, un magazin de perdele și mercerie din Ploiești spun că „am avut mare noroc cu socrii mei” (3:30): de la ei au luat meseria și „o bază de contacte și de furnizori din start” (3:44). Bogdan Samoilă a lucrat câțiva ani cu socrul lui înainte să pornească Haute Couture Metal (2:39).
Oamenii care deschid uși. Andreea Druță a primit leasingul pentru utilaje fără istoric pentru că un prieten comun a dus-o la antreprenorul din spatele firmei de utilaje: „Antreprenorul din spate era sucevean” (0:28), ca și ea. Fondatorii Sipit, Alex Drăgan și Sever Neacșu, spun că una dintre cele mai mari surprize a fost că „în jurul nostru s-a format un network de oameni care ne-au ajutat fără să ceară nimic în schimb” (16:30). Eduard Burghelia, care a pornit primul business la 16 ani, pune rețeaua de contacte lângă buget: „network-ul e la fel de important” (3:16). Iar fondatorul Solmag, Alex Nicoară, a obținut la 23-24 de ani, pentru primul lui startup, o rundă de 150.000 de euro (10:58) „doar vânzând viziunea către cei care înțeleg perspectiva” (11:23).
Experiența de antreprenor. Fondatorul FOMO, Robert Graur, a pornit festivalul Modern Owners după aproape 25 de ani în industria de entertainment: „Niciodată nu încep de la zero” (1:41). Adelina Maria a lucrat 14 ani într-o fundație, unde „am învățat să fac lucruri extraordinare cu fonduri foarte puține sau deloc” (11:40). E unul dintre motivele pentru care a putut porni Cook and Travel cu 3.700 de euro.
Nimic din toate astea nu e un avantaj nedrept. E un lucru pe care îl poți construi înainte să pui primul leu: lucrezi câteva luni în domeniu, vorbești cu oameni care au făcut deja ce vrei să faci, afli de la cine poți împrumuta, închiria sau cumpăra mai ieftin.
Ce au în comun cei care au pornit bine
Nu suma i-a diferențiat. Printre cei care au crescut mult sunt și oameni care au pornit cu zero lei, și oameni care au pornit cu 200.000 de euro. Ce se repetă la mai mulți dintre cei care au trecut cu bine de primul an e altceva: au știut de la început că bugetul nu acoperă doar deschiderea, au păstrat o rezervă și au cheltuit întâi pe ce produce bani.
Raluca Georgescu, fondatoarea MTH Digital, rezumă greșeala opusă: mulți antreprenori investesc la început pentru business-ul pe care și-l imaginează în viitor, „nu pentru nivelul tău de business” (3:01) de acum.
Șase întrebări pentru bugetul tău de start
Le-am extras din poveștile de mai sus. Nu înlocuiesc un contabil sau un plan de afaceri, dar te ajută să vezi unde ești descoperit.
Am calculat banii până la break even, nu doar până deschid ușa?
Ce se întâmplă dacă bugetul crește cu 20%? Dar dacă se dublează?
Am o rezervă separată pentru salarii și chirie pentru cel puțin trei luni slabe?
Ce pot lua în comodat, în leasing sau împrumutat în loc să cumpăr din prima?
Dacă banii vin din familie sau dintr-un credit pe numele altcuiva, ce se întâmplă cu ei dacă business-ul nu merge?
Pot testa ideea mai întâi în mic, cu câteva sute de euro, înainte să investesc în spațiu și utilaje?
Întrebări frecvente
Cu câți bani poți să începi un business în România? Din interviurile Ideas Chat, de la zero lei până la 1,3 milioane de euro. Jumătate dintre cei 41 de fondatori cu o sumă clară au pornit cu cel mult 25.000 de euro. Diferența o face tipul de business: serviciile și online-ul pornesc mult mai ieftin decât HoReCa sau producția.
Cât costă să deschizi o brutărie, o cofetărie sau o cafenea? În poveștile din arhivă, între 25.000 de euro (o cafenea într-un garaj de 15 m²) și 200.000 de euro (o brutărie cu cafenea în București). La Miez, o brutărie artizanală dotată minimal a costat 84.000 de euro.
Bugetul de start ajunge? Rareori. Fondatorii care au comparat bugetul plănuit cu cel real l-au depășit cu 20% până la 100%. Mai mulți recomandă să incluzi în calcul și banii pentru primul an de funcționare.
De unde iau antreprenorii români banii de început? Cel mai des din economii și de la familie. Fondurile europene, Start-Up Nation, băncile și investitorii apar mai ales după ce business-ul a pornit.
Surse
Interviurile Ideas Chat de pe canalul de YouTube, citate cu link la minut în text.
Piața Financiară, despre cifra de afaceri NeaKaisa în 2025: piatafinanciara.ro
Despre plafonul Start-Up Nation 2017 (200.000 de lei, aproximativ 44.000 de euro): moradoconsulting.ro
Despre programul SRL-D (finanțare nerambursabilă de până la 10.000 de euro): avocatnet.ro
Economedia, despre investiția de 300.000 de euro în Nommy: economedia.ro
Citatele sunt transcrise din interviuri și ușor ajustate pentru lizibilitate, fără să le schimbăm sensul.