Cea mai mare greșeală în business: ce ne-au povestit 37 de antreprenori români

În aproape fiecare interviu Ideas Chat din ultimul an am pus aceeași întrebare: care este cea mai mare greșeală pe care ai făcut-o în business? În episoadele mai vechi n-am întrebat-o direct, dar greșelile au ieșit oricum la suprafață, în poveștile despre bani, oameni și decizii. Am analizat peste 76 de interviuri realizate și am pus răspunsurile unul lângă altul.

Ce se vede când le citești împreună e mai util decât oricare răspuns luat separat. Aproape nimeni nu vorbește despre o idee proastă.

Greșelile care au costat cel mai mult țin de lucruri banale, pe care fondatorii le știau în teorie: să delege, să se uite la cifre, să verifice înainte să semneze. Fiecare citat de mai jos are link direct la minutul din interviu, ca să-l poți asculta în context.

Pe scurt

  • Cine: 37 de fondatori și creatori din 76 de interviuri Ideas Chat, din HoReCa, retail, producție, tech și servicii.

  • Greșeala care apare cel mai des: au așteptat prea mult. Să plece din corporație, să apară în fața clienților, să ia finanțare, să investească în marketing.

  • Greșeala care pare o economie și iese scumpă: au făcut totul singuri.

  • Cele mai mari sume povestite: aproximativ 1.800.000 RON pierduți în primii patru ani la Nexus Gaming și peste 1 milion de euro investiți în șapte ani la Republica Bio, înainte de schimbare.

  • Ce lipsește aproape complet: regretul pentru ideea în sine. Fondatorii regretă execuția, momentul și oamenii, dar niciodată business-ul pe care l-au ales.

  • Ce poți lua de aici: șapte întrebări de verificare, la finalul articolului.

1. Au așteptat prea mult

Este tiparul care revine cel mai des și apare în forme diferite. Pentru unii a fost vorba de un job sigur, pentru alții de frica de a fi văzuți, pentru alții de bani pe care nu i-au cerut la timp.

La Măslinescu, Crina și Geo Dobre importă ulei de măsline premium de la peste 150 de producători, iar business-ul a trecut în 2025 de 1 milion de euro cifră de afaceri, potrivit Ziarul Financiar. Întrebați despre cea mai mare greșeală, au răspuns amândoi același lucru: Geo „a stat în corporație mai mult decât trebuia” (minutul 3:44). Motivul: „De frică, din confort” (3:50), cu copii, rată la bancă și un salariu care venea sigur.

Ruxandra Sana, fondatoarea Odorable, a pornit cu 95.000 de euro din fonduri europene, dar spune că cea mai mare greșeală nu a fost legată de bani: „mi-a fost foarte frică să apar eu în public” (6:33). Costul l-a estimat în timp, nu în lei: „cu siguranță am pierdut minim cinci ani” (7:18).

Adelina Maria, de la Cook and Travel, descrie aceeași frică sub altă formă. Înainte să lanseze, „găseam o grămadă de scuze că fac research” (15:40). Lorena Dumitru, creator de conținut, a ascultat părerile din jur și a întârziat cu aproximativ șase luni intrarea pe TikTok: „am pierdut startul” (9:00).

Mircea Popa, CEO Medicai, a cofondat în 2011 SkinVision și rezumă lecția din ambele companii așa: „câteodată poate am așteptat prea mult să facem chestii” (15:28). Sfatul lui este să te miști repede odată ce ai decis.

Aceeași întârziere apare și la bani. Fondatorii WakeZ au rămas mult timp doar pe granturi și spun acum că „granturile par inițial bani gratis, dar vin cu foarte multă muncă” (5:23), iar banii privați i-ar fi lăsat să se miște mai repede. Simona Crăciun, fondatoarea Tort de Bezea, privind în urmă: „aș fi luat finanțare mai repede, aș fi deschis un spațiu de retail mai repede, aș fi investit în zona de branding” (6:26).

Chiar și la un proiect care a mers bine, echipa Bucharest Food Week numește ca greșeală faptul că nu au început pregătirea mai din timp (41:34). Cu încă una sau două luni, spun ei, ar fi avut mai mulți sponsori și parteneri.

2. Au făcut totul singuri

Dacă întârzierea este greșeala cea mai frecventă, lipsa delegării este cea mai înșelătoare. Pornește din dorința de a economisi și ajunge să coste timp, bani și uneori oameni.

Elena Perry, fondatoarea Wiggle Room, un loc de joacă în care a investit 120.000 de euro, a răspuns la întrebarea despre costurile ascunse cu propriul timp: „cred că este cea mai costisitoare greșeală să nu delegi sau să angajezi sau să ceri ajutor atunci când nu mai poți” (4:44). Concluzia ei: „să economisești bani s-ar putea să fie scump” (5:27).

La Grain Trip, Valentina spune că mult timp cea mai mare greșeală a fost că „nu știam să accept sau cu atât mai puțin să cer ajutorul atunci când aveam nevoie” (47:22).

Cel mai dur exemplu vine de la Cristi Codresi (The Line Consortium), antreprenor în instalații electrice, după un an în care, după estimarea lui, firma a pierdut în jur de 200.000 de euro, dintr-o combinație de neînțelegeri interne și probleme cu furnizorii. Când firma n-a mai avut bani să-și plătească furnizorii, a acoperit datoriile din banii lui. Lecția lui: „Încercam să le fac pe toate și mi-am dat seama că nu am cum” (29:14). Tot din oboseală, lucrând noaptea ca să respecte un termen, echipa lui a ars electronica unui generator scump: „din greșeală am prăjit un generator care costa destul de mult” (14:52). Decizia pe care o consideră acum cea mai bună este fix opusul greșelii: să delege.

Există și reversul. Raluca Georgescu și-a pornit agenția de marketing online MTH Digital în paralel cu un job și cu alte angajamente. Oamenii cheie au plecat, iar explicația ei nu menajează pe nimeni: „i-am lăsat așa de izbeliște” (8:47). Să delegi nu înseamnă să dispari.

3. S-au uitat prea târziu la cifre

Al treilea tipar este cel mai concret. Business-ul pare să meargă, clienții vin, iar banii nu ajung.

La Grain Trip a existat un moment în care „era coadă și noi n-aveam niciun ban în cont” (14:06). Cristi, cofondatorul, recunoaște că „în primul an, primii doi ani poate nu am fost atent la cifre, care era și zona mea de expertiză” (47:45), pentru că era prea prins în operațional.

La Miez, brutăria artizanală, greșeala a fost la preț. Salariile s-au dublat, făina folosită a devenit mai scumpă, iar prețurile au rămas pe loc: „nu am avut grijă ca prețurile să reflecte realitatea business-ului nostru” (41:30). Corecția a însemnat prețuri cu 30-40% mai mari (41:48), după un moment în care, spune Andreea Carețu, fondatoarea Miez, „era să ne ducem de râpă” (42:50).

Bucătarii de la M.A.T. Restaurant spun același lucru din perspectiva meseriei lor: „chiar dacă știm să calculăm o rețetă nu știm să adăugăm tot ce înseamnă un business” (32:03). Fondatorii Sipit, veniți din alte industrii, au început negocierile cu retailerii fără să știe diferența dintre marjă și adaos (11:07).

Adina Foldager, fondatoarea Adinish, spune în interviu că a ajuns la 4,2 milioane de euro cifră de afaceri, de la 2,5 milioane în 2023, potrivit Profit.ro. Are un singur regret pe care îl spune ca recomandare: „Eu regret că nu am avut un CFO de la primul milion pe care l-am înregistrat” (27:12).

Iar la Nexus Gaming, fondatorul Alexandru Ion a ales conștient să nu știe. A preluat o cafenea de gaming pe pierdere și în primii patru ani a pierdut „undeva la 1.800.000 RON” (13:06). Nu a calculat pierderile an de an, spune el, pentru că probabil s-ar fi oprit.

4. Au construit înainte să vândă

Un tipar frecvent în tech și în produsele noi: munca intră în produs, iar distribuția vine prea târziu.

Valentin Radu, fondatorul Omniconvert, i-a dat chiar un nume: „am numit-o asta ca pe o boală, se numește featuritis” (6:11). Mecanismul e simplu: „Dacă tot nu se vinde, zici că dacă îi mai faci ceva, sigur se va vinde” (6:26).

Mircea Popa spune că la Medicai „n-am validat cererea din piață” (16:29), iar fondatorul Stock Estate numește cea mai mare greșeală „timp pierdut cu a lucra la ceva, cum am spus, ce nu este validat” (4:56). La StartCo s-au concentrat pe produs, servicii și proceduri interne și „am așteptat prea mult până să investim la nivelul la care ar fi trebuit să o facem și în zona de marketing” (9:44).

La Blindspot, greșeala a fost de atitudine în vânzare. Echipa mergea la întâlniri în Statele Unite cu „rușinea asta românească” (5:56), prezentându-se mai mic decât era. La Nommy, cofondatorii spun că „am sacrificat viteza pentru calitate” (9:08), deși într-un startup tech viteza contează mai mult.

5. Au dimensionat greșit

Aici greșelile merg în ambele direcții, iar asta e partea interesantă. Unii au gândit prea mic, alții au pornit prea mare.

La Clinica Roboților, răspunsul a fost „am gândit prea mic” (5:50). Business-ul a depășit nivelul pentru care au fost făcute investițiile, iar acum trebuie refăcute. La Pain Plaisir, Irina Stăncescu spune că cel mai mare cost de oportunitate vine din faptul că „n-am avut o viziune mare de la început” (12:24). Sebastian, de la Freya and Friends, spune că „am subestimat cumva fluxul” (6:23), iar bucătăria a trebuit schimbată aproape complet după două, trei luni (6:30).

În partea cealaltă, Artesana a încheiat primul an pe minus, cu „fabrica prea mare, ratele prea mari” (10:58). La food truck-ul Porcărie, după o vară aglomerată, fondatorii au angajat: „Am angajat trei oameni. Trei oameni, trei salarii” (3:52), iar după începerea școlii clientela a scăzut. La Mommy Hai, Ștefana Rondak spune că „am început foarte puternic cu tot ce înseamnă marketing” (2:43), înainte ca aplicația și utilizatorii să fie pregătiți.

6. Au blocat bani în stoc și în direcții noi

În comerț și producție, cea mai frecventă formă de greșeală este cash-ul care nu mai circulă.

Mihaela Stan, fondatoarea Micostore, numește direct „să cumpărăm stocul nepotrivit și să stăm cu el cu banii foarte mulți blocați în perioadă lungă” (13:54). Raluca Hăulică, fondatoarea Alura, a ajuns la aceeași concluzie, „investiția în stocuri te poate păcăli” (6:27), și a trecut la un sistem de precomandă.

Ionuț Popa, fondatorul SSM Group, a reinvestit în pandemie tot ce încasa în combinezoane de protecție. Când s-a terminat starea de urgență, autoritățile nu le mai puteau cumpăra fără acreditări: „Aveam 25000 de combinezoane” (12:09). Le-a donat ulterior unei asociații.

Nichita Brebenel, cofondatorul Empath, spune că „în 2024 pierderile firmei au fost de 100.000 €” (10:20). Pe lângă o agenție de marketing care nu a performat, Nichita și-a împărțit focusul în produse noi în loc să crească brandul principal: „am mai făcut un site de căciuli” (11:22), apoi unul de rucsacuri.

7. Au avut încredere fără să verifice

Ultimul tipar are cele mai multe povești concrete și cele mai clare reguli rezultate din ele.

Iulia, de la pensiunea Porumbacu 216 din Porumbacu de Sus, județul Sibiu, a semnat documente „prin prietenie” cu constructorii și a aflat ulterior ce obligații își asumase. Regula ei acum: „nu le citesc eu, le citește avocatul” (3:52).

Andreea Druță, fondatoarea Lapterra, a comandat utilajele pentru o nouă locație prin leasing „fără să fi semnat un contract” pe spațiu (3:56). Proprietarul s-a răzgândit, iar ea a deschis în București. Despre oameni, a ajuns la o formulare pe care merită s-o reții: „încrederea se validează prin faptul că verifici” (9:23).

Fondatorii ONOCAN au intrat în pandemie cu firma pe plus, apoi „pe încredere am intrat într-un alt business unde acolo s-au evaporat toți banii” (9:47). Sipit a plătit 10.000 de euro unui consultant pentru expansiune care „ne-a livrat un PPT” (27:03). La M.A.T., un sistem de filtrare a aerului de aproximativ 15.000 de euro nu a funcționat, iar reclamațiile vecinilor au durat peste un an (20:16). Elena, de la Wiggle Room, a pierdut 2.000-3.000 de euro în colaborări care nu au adus ce promiteau (5:48), iar la Luiss greșeala a fost „să nu-mi aleg proiectele cum trebuie” (9:21), cu proiecte B2B prea mari care au blocat cash-flow-ul.

Ce au în comun cei care au ieșit din greșeală

Două răspunsuri din arhivă merg mai departe decât celelalte, pentru că nu descriu o greșeală, ci felul în care fondatorul s-a raportat la ea.

Ciprian Stancu a investit peste un milion de euro în Republica Bio în șapte ani de pierderi. Între timp, business-ul a ajuns la aproximativ 2 milioane de euro cifră de afaceri în 2022, potrivit Ziarul Financiar. Online-ul pe care îl credea ieftin „a costat 200000 € ca să-l vedem funcțional” (8:02). Concluzia lui despre acei ani: „misiunea a fost bine aleasă, dar execuția a fost proastă și a fost proastă din cauza mea” (23:39). Concret, spune el, și-a folosit business-ul „ca și loc de joacă pentru creativitatea mea” (24:07), cu bani limitați.

Alexandru Ion, fondatorul Nexus Gaming, după 1.800.000 RON pierduți, numește cea mai mare greșeală astfel: „nu mi-am asumat business-ul din prima” (26:00). În loc să schimbe ceva, „am căutat scuze, am căutat țap ispășitor” (26:13). După primii patru ani, cu business-ul restructurat, Nexus și-a dublat cifra de afaceri patru ani la rând. Pentru 2026, compania estimează o cifră de afaceri de 3,5 milioane de euro, potrivit Forbes România.

Asta e, probabil, cea mai utilă observație din toată arhiva. Greșelile de mai sus se repetă de la un fondator la altul aproape identic. Diferența nu a fost dacă le-au făcut, ci cât de repede și-au asumat-o și au schimbat ceva.

Șapte întrebări de verificare

Le-am extras din greșelile de mai sus. Nu înlocuiesc un contabil sau un avocat, dar te ajută să vezi unde ești expus.

  • Ce amân de mai mult de trei luni și ce m-ar costa încă un an de amânare?

  • Ce fac eu personal și ar putea face altcineva mai bine, pentru mai puțini bani decât valorează timpul meu?

  • Știu marja reală pe fiecare produs, după salarii, chirie și pierderi, nu doar costul rețetei sau al materiei prime?

  • Când am crescut ultima dată prețurile și au ținut pasul cu costurile?

  • Am dovada că cineva plătește pentru ce construiesc acum, înainte să mai adaug ceva?

  • Câți bani am blocați în stoc care nu s-a mișcat de peste șase luni?

  • Ce am semnat sau promis fără să verific în scris?

Întrebări frecvente

Care este cea mai frecventă greșeală a antreprenorilor români din interviurile Ideas Chat? Amânarea. Fondatorii spun cel mai des că au așteptat prea mult să plece din job, să apară public, să ia finanțare sau să investească în marketing.

Care greșeală costă cel mai mult? Cea care pare cea mai ieftină și ajunge printre cele mai scumpe este lipsa delegării: fondatorul care face totul singur ca să economisească. Fondatoarea Wiggle Room o numește explicit „cea mai costisitoare greșeală”. Ca sume concrete, cele mai mari pierderi povestite sunt aproximativ 1.800.000 RON la Nexus Gaming în primii patru ani și peste 1 milion de euro la Republica Bio în șapte ani.

Regretă antreprenorii business-ul pe care l-au ales? Aproape niciunul dintre cei 37. Regretele țin de execuție, de momentul deciziilor și de oamenii în care au avut încredere, nu de idee.

Surse

Pe lângă interviurile Ideas Chat, am inclus și câteva date din presa de business:

*Citatele provin din transcrierile automate ale interviurilor Ideas Chat și au fost ajustate minim pentru lizibilitate (diacritice, cratime, repetiții). Fiecare link duce la momentul exact din video. Cifrele sunt cele declarate de fondatori în interviuri.

Next
Next

Bucharest Food Week: cum au organizat patru oameni o săptămână pentru 151 de restaurante