Bucharest Food Week a adus peste 18.000 de oameni în 151 de restaurante, cafenele și patiserii din București într-o singură săptămână. A fost săptămâna cu cele mai multe rezervări din an pentru localurile participante. Și totuși, când i-am întrebat pe organizatori cum a ieșit financiar, răspunsul a fost: încă nu știm.
Am stat de vorbă cu Alexandra și Cătălin Cincu de la Călătorii și Farfurii, cu Cosmin Măgureanu de la ialoc.ro și cu David de la Studio Maller. Mai jos e povestea primei ediții, cu cifrele confirmate public și cu ce ne-au spus ei despre ce nu se vede din afară.
Pe scurt
Cine: Alexandra și Cătălin Cincu (Călătorii și Farfurii), Cosmin Măgureanu (ialoc.ro) și David (Studio Maller), cei patru oameni care au coordonat prima ediție Bucharest Food Week, între 14 și 20 septembrie 2026.
De ce au pornit: în primele șase luni din 2026, rezervările în restaurantele din București scăzuseră cu aproximativ 30%, potrivit datelor ialoc.ro.
Ce a ieșit: 151 de locații, 10.276 de oaspeți cu rezervare online, aproximativ 2.000 fără rezervare și circa 6.000 de produse în ediție limitată vândute. Rezervările au fost cu 43% peste media unei săptămâni din 2026.
Cel mai important rezultat: 84,7% dintre cei care au rezervat au intrat pentru prima dată în acel restaurant.
Cine a plătit: organizatorii, din fonduri proprii, și sponsorii. Restaurantele n-au plătit comision. Doar meniurile și posterele printate au costat aproape 3.000 €.
Profitul: la momentul interviului, organizatorii spuneau că încă nu știu cum a ieșit proiectul financiar.
Greșeala principală: au început prea târziu, iar la sponsori au ajuns când bugetele erau deja alocate.
Ce urmează: ediția a doua, între 10 și 16 mai 2027, cu mai mulți invitați internaționali și înscrieri deschise pentru toate restaurantele partenere ialoc.ro.
Ce este Bucharest Food Week și de unde a pornit
Bucharest Food Week este o săptămână a restaurantelor din București, în care localurile participante servesc meniuri dedicate la trei praguri de preț: 69, 119 și 189 de lei de persoană. Cafenelele, barurile, brutăriile și patiseriile care nu iau rezervări participă cu produse create special, disponibile doar în acea săptămână. Prima ediție a avut loc între 14 și 20 septembrie 2026 și a fost organizată de ialoc.ro, Călătorii și Farfurii și Studio Maller.
Punctul de plecare a fost o cifră proastă. Potrivit datelor ialoc.ro, în primele șase luni din 2026 rezervările în restaurantele din București scăzuseră cu aproximativ 30% față de aceeași perioadă a anului trecut. În martie, Cosmin Măgureanu s-a pus la masă cu Alexandra și Cătălin și a întrebat ce pot face împreună pentru industrie anul acesta.
Ideea unei săptămâni a restaurantelor exista deja. În paralel, Călătorii și Farfurii discutau cu Paul, proprietarul Tabra, despre aducerea în București a echipei Les Enfants du Marché din Paris, un plan care atunci părea, cum spun ei, utopic. Când ambele s-au concretizat, le-au pus împreună. Pop-up-ul parizian a devenit finalul săptămânii.
Mai era și un motiv personal. Bucureștiul are săptămâni dedicate modei, designului sau artei, dar nimeni nu făcea ceva de amploarea asta pentru gastronomie.
Primul pas: relațiile, nu prezentarea
Cel mai util lucru pe care l-au avut la început n-a fost un pitch, ci zece ani de relații. Călătorii și Farfurii a pornit ca blog acum un deceniu, iar în timpul ăsta Alexandra și Cătălin au ajuns să cunoască personal majoritatea oamenilor din ce numesc ei „HoReCa alternativă”.
Rezultatul: Alexandra a putut contacta în două zile între 60 și 70 de restaurante, cu un simplu telefon. Diferența, insistă ei, nu e să ai numărul cuiva în agendă, ci să fi stat deja cu omul la o cafea. Restaurantele care au avut nevoie de mai mult timp ca să înțeleagă conceptul au primit și o prezentare formală, dar majoritatea au intrat pe încredere.
Al doilea pas a fost conceptul. Fiind oameni de marketing, au conturat întâi săptămâna ca proiect care poate fi prezentat sponsorilor și restaurantelor, și abia apoi au trecut la execuție.
Nici consultanți externi n-au avut. Fiecare venea cu o competență clară: ialoc.ro cu datele și infrastructura de rezervări, Călătorii și Farfurii cu marketingul și comunitatea, David cu brandingul. Consultanții reali, spun ei, au fost chiar restaurantele. Din discuțiile cu ele au ieșit cele trei praguri de preț și categoria de produse speciale pentru localurile fără rezervări.
Brandingul și partenerul care n-a vrut să plece
Identitatea vizuală a venit dintr-o recomandare de pe Instagram. Au cerut comunității nume de designeri, iar Studio Maller a fost menționat de mai multe ori. În spatele studioului au descoperit un singur om: David.
Alexandra i-a scris un mail personal de două pagini, în care i-a prezentat tot proiectul, inclusiv planul cu Les Enfants du Marché, pe care îl știau foarte puțini oameni. Nu l-a construit ca pe o ofertă de business, ci ca pe o explicație despre de ce fac proiectul. David a răspuns imediat.
Acordul inițial era limitat: trei săptămâni de branding, un manual de brand și câteva template-uri, iar restul îl făceau organizatorii în Canva. David a refuzat să se oprească acolo și a ajuns să lucreze 12 ore pe zi pe proiect. Înainte de conferința de presă, ceilalți l-au anunțat că îl vor partener. Așa a ajuns Studio Maller co-organizator.
Când i-am întrebat care a fost cea mai bună decizie din proiect, răspunsul a venit fără ezitare: parteneriatul cu Cosmin și cu David.
Banii: fonduri proprii, sponsori și zero comision
Prima ediție a fost finanțată din banii organizatorilor și din sponsorizări. Restaurantele n-au plătit niciun comision. Decizia a fost asumată: proiectul a pornit ca ceva făcut pentru industrie, iar a le cere bani restaurantelor ar fi contrazis ideea. Organizatorii spun că un model cu comision poate fi legitim, doar că nu e al lor.
Cea mai mare parte a bugetului s-a dus pe standul de la Tabra, pe foto și video și pe materialele printate. Doar meniurile și posterele pentru fiecare locație au costat aproape 3.000 de euro. Costul total nu l-am putut confirma din interviu. Ce au spus clar este că, dacă ar pune la socoteală și timpul lor, al lui Cosmin și al lui David, costul s-ar dubla.
Sponsorii au venit tot din cercul de oameni pe care îi cunoșteau deja, fără pitch-uri formale. Problema a fost momentul. Au mers la companii la jumătatea anului, când bugetele erau deja alocate. Știau că e o greșeală de început și au făcut-o conștient, pentru că altfel proiectul nu mai avea loc în 2026. Au primit și refuzuri, unele din partea unor oameni care se declarau susținătorii lor.
Pe parcurs a apărut și o problemă de buget cu echipa din Paris. Costul stabilit inițial pe mail a crescut la jumătatea organizării. Au mai sunat la câțiva sponsori, au negociat și au ajuns la o sumă acceptabilă pentru ambele părți.
Pentru următoarele ediții, mesajul lor e direct: Bucharest Food Week nu e un serviciu public. Nu trebuie să trăiască din el, dar proiectul trebuie să se susțină pe termen lung, ca să nu ajungă să facă voluntariat șase luni pe an.
Ce spun cifrele primei ediții
Cea mai importantă cifră nu e numărul de oaspeți, ci procentul celor care au intrat prima dată într-un restaurant: 84,7%. Asta înseamnă că săptămâna n-a mutat clienții existenți dintr-un loc în altul, ci a adus oameni noi în fiecare local. Era exact obiectivul de la care porniseră.
Potrivit datelor ialoc.ro, între 14 și 20 septembrie s-au făcut cu 43% mai multe rezervări decât într-o săptămână medie din 2026 și cu 39% mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. În interviu, organizatorii au spus că au depășit chiar și săptămâna de Valentine's Day.
Venitul total generat pentru restaurante nu îl știe nimeni exact. ialoc.ro vede doar rezervările online, iar o parte importantă din clienți au venit fără rezervare, după ce au văzut posterul în vitrină. Unele localuri au rămas fără produse speciale încă de la prânz și au suplimentat producția de la o zi la alta.
Pe social media, organizatorii estimează aproximativ 3 milioane de impresii în săptămâna evenimentului, fără reclame plătite. Cifra vine din interviu și nu am putut-o verifica independent.
Cifrele confirmate public sunt în secțiunea Pe scurt, de la începutul articolului.
Le Grand Final: 412 locuri, 864 de oameni pe lista de așteptare
Finalul săptămânii a fost un pop-up de două zile al restaurantului Les Enfants du Marché, din Marché des Enfants Rouges, cea mai veche piață acoperită din Paris. A avut loc în curtea Tabra, într-o replică a standului parizian construită special pentru eveniment. Proprietarul Michael Grosman, bucătarul Louis Cocault și somelierul Martial Peria au lucrat alături de echipa condusă de Mircea Mangiurea, cu un meniu inspirat din Piața Obor.
Potrivit comunicatului organizatorilor, evenimentul s-a vândut în primele patru ore după anunț. Au participat 412 persoane, iar alte 864 au rămas pe lista de așteptare. Meniul a fost blind: cei care au rezervat cu două săptămâni înainte nu știau ce vor mânca. Organizatorii spun că n-au avut niciun no-show. Când se elibera o masă, echipa ialoc.ro suna următorii de pe listă, iar unii veneau în mai puțin de o oră.
Prima zi n-a mers fără probleme. Organizatorii calculaseră porțiile pe zi, dar n-au anticipat că aproape toți oaspeții vor comanda tot meniul. La 2:30 noaptea, când echipa făcea necesarul pentru a doua zi, și-a dat seama că mâncarea nu ajunge și că mai e nevoie de trei bucătari. Oameni din alte restaurante au venit voluntar și au lucrat la pregătire, pe linia de service și în sală. Duminica a mers fără sincope.
Cum a rezumat chiar echipa pariziană, practic s-a construit un restaurant de pe o zi pe alta, cu două echipe care nu mai lucraseră niciodată împreună.
Cum au folosit AI: în operațiune, nu în creație
David crede că proiectul n-ar fi fost posibil acum doi sau trei ani, în același timp și cu aceeași echipă. Diferența a făcut-o AI-ul folosit pentru munca repetitivă, nu pentru ideile creative. Echipa i-a dat chiar un nume, Claudiu, și îl numește al cincilea membru.
Cel mai concret exemplu sunt meniurile printate. Restaurantele și-au trimis meniurile decalat, iar aproape de eveniment echipa avea nevoie de designuri pentru fiecare locație. David a creat un design cu mai multe variații, astfel încât AI-ul să știe cum arată un meniu lung și cum arată unul scurt, apoi a generat toate versiunile, cu traducere și verificare de ortografie. Cu câteva ajustări manuale, munca a durat o jumătate de oră. Calculul lor pentru varianta făcută de mână era de 42 de ore.
Meniurile veneau în orice format: documente Word, mesaje scurte pe WhatsApp, poze. Echipa a definit o structură standard a unui meniu, iar fiecare meniu primit era transformat în conținut lizibil atât pe ialoc.ro, cât și pe site-ul evenimentului. La fel au sortat sutele de fotografii trimise prin formulare, ca să știe rapid de la ce restaurant vine fiecare.
Pentru distribuția posterelor în oraș, echipa ialoc.ro a construit cu ajutorul AI o aplicație simplă de rute. Fiecare om vedea pe telefon ce locații are de acoperit, în ordinea optimă, în funcție de mașină sau metrou.
Granița a fost trasă conștient. Pentru că mâncarea e o experiență umană, n-au folosit AI pentru fotografii, concepte sau creație.
Ce n-a mers și ce schimbă în mai 2027
Cea mai mare greșeală, spun organizatorii, a fost că au început prea târziu. Tot ce s-a văzut în septembrie s-a construit în patru-cinci luni, cu o echipă de coordonare de patru oameni care, din afară, părea de 20-30. Cu încă una-două luni ar fi avut mai mulți sponsori și mai puține nopți de trei ore de somn. Următoarea ediție e anunțată deja pentru 10-16 mai 2027.
Ce a apărut în prima ediție:
Clienți care rezervau în mai multe locuri și decideau ulterior, blocând mese
Foarte puține meniuri vegetariene sau vegane
Posterele și meniurile au fost luate acasă de clienți
Selecția restaurantelor făcută în mare de Călătorii și Farfurii
Un singur eveniment final cu invitați din străinătate
Puțin conținut video și prezență slabă pe TikTok
Ce plănuiesc să schimbe:
Un sistem care recompensează rezervările onorate, comunicat de la început; analizează și un avans
Încurajarea restaurantelor să ofere și o opțiune vegetariană
Print în cantități mai mari, pregătit din timp
Înscrieri deschise pentru toate restaurantele partenere ialoc.ro din București
Mai multe evenimente cu bucătari internaționali, răspândite în oraș
Mai mult video, o perioadă mai lungă de teasing, atenție la publicul de 23-25 de ani
Mai e o schimbare care ține de date. După prima ediție, organizatorii au un istoric cu ce a funcționat: restaurante tinere care au urcat în topul rezervărilor pentru că au comunicat constant, și localuri consacrate care n-au comunicat aproape deloc. Vor să transforme asta în recomandări concrete pentru restaurante. Principiul lor e simplu: măsori și adaptezi.
Ce poate lua un antreprenor din povestea asta
Relațiile construite în ani se transformă în viteză când ai nevoie de ea. Șaizeci de restaurante în două zile nu se obțin cu un deck bun, ci cu cafele băute cu mult înainte să ai ceva de cerut.
Partenerii potriviți valorează mai mult decât un buget mare. Bucharest Food Week a avut date (ialoc.ro), comunitate (Călătorii și Farfurii) și identitate vizuală (Studio Maller). Niciunul dintre ei n-ar fi putut face proiectul singur.
Calendarul sponsorilor nu e calendarul tău. Companiile își alocă bugetele de marketing devreme în an. Dacă mergi la ele în vară, concurezi pe resturi.
AI-ul plătește cel mai bine acolo unde munca e repetitivă și regulile sunt clare. Cele 42 de ore economisite au venit din formatare, nu din idei.
Și, poate cel mai incomod, succesul public nu e același lucru cu un model de business validat. O săptămână cu record de rezervări poate fi încă o investiție care nu s-a întors. Organizatorii o spun deschis și lucrează la asta pentru ediția următoare.
Întrebări frecvente despre Bucharest Food Week
Ce este Bucharest Food Week? O săptămână a restaurantelor din București, în care localurile participante oferă meniuri dedicate la prețuri fixe, iar cafenelele și patiseriile vin cu produse în ediție limitată. Prima ediție a avut loc între 14 și 20 septembrie 2026.
Cine organizează Bucharest Food Week? Platforma de rezervări ialoc.ro (Cosmin Măgureanu), proiectul Călătorii și Farfurii (Alexandra și Cătălin Cincu) și Studio Maller (David), care se ocupă de identitatea vizuală.
Cât costă meniurile? În prima ediție, meniurile au avut trei praguri: 69, 119 și 189 de lei de persoană. Prețurile pentru ediția din 2027 nu au fost anunțate până la data acestui articol.
Cum rezervi? Online, pe foodweek.ro. În prima ediție, meniurile erau gândite pentru cei cu rezervare, dar fiecare restaurant a putut decide dacă le oferă și clienților fără rezervare.
Când are loc următoarea ediție? Între 10 și 16 mai 2027, potrivit organizatorilor.
Plătesc restaurantele ca să participe? În prima ediție, nu. Organizatorii n-au perceput comision, iar proiectul a fost finanțat din fonduri proprii și sponsorizări. Modelul pentru edițiile viitoare nu a fost anunțat.
Vezi conversația completă
Povestea completă, cu negocierea cu echipa din Paris, sponsorii care au refuzat și viziunea fiecăruia pentru următoarele ediții, e în episodul Ideas Chat de pe YouTube și Spotify.
Ideas Chat este o serie de conversații cu fondatori care construiesc acum. Vorbim despre bani, greșeli și ce funcționează. Pentru că înveți mai mult din experiențele altora decât din propriile greșeli.