„După cât timp ați ajuns pe profit?” e una dintre întrebările la care fondatorii se opresc cel mai des înainte să răspundă. Am recitit transcripturile interviurilor Ideas Chat și am pus unul lângă altul tot ce au spus despre break even, ani pe pierdere și primul an pe plus.
Răspunsurile merg de la „din prima secundă” la „șapte ani”. Diferența nu ține doar de cât de bun e business-ul, ci de cât ai investit la început, din ce industrie vii și dacă îți numeri sau nu salariul tău în calcul. Fiecare citat are link la minutul din interviu, ca să-l poți asculta în context.
Pe scurt
Cine: 31 de fondatori din interviurile Ideas Chat, din HoReCa, retail, producție, tech, agricultură și industrii creative.
Intervalul: de la profit din prima zi până la șapte ani pe pierdere.
Cel mai des: primul an pe minus, break even între un an și doi ani.
Cine ajunge repede pe plus: cei cu investiție mică, servicii sau o singură locație cu costuri ținute jos.
Cine stă ani pe pierdere: fabrici, platforme, rețele de magazine și business-uri care au ales creșterea în locul profitului.
Capcana: „profitabil” fără salariul tău și „vânzări mari” fără profit sunt două lucruri pe care fondatorii le corectează abia după ce le trăiesc.
Ce poți lua de aici: cinci întrebări de pus înainte să-ți faci planul, la finalul articolului.
Cine a fost pe profit din primul an?
Simona Crăciun a pornit Tort de Bezea dintr-un laborator de garaj. Răspunsul ei e cel mai scurt din toată seria: „Am fost profitabil din prima secundă” (10:40). Banii împrumutați i-a dat înapoi în câteva luni, pentru că „nu-ți permiți să nu fii profitabil” (10:44). Și tot ea spune că nici asta nu e garantat pe viață: „anul trecut a fost primul an în care nu am fost profitabil” (10:49), din cauza spațiului nou și a rebrandingului.
Sebastian Dumitru și soția lui, Lorena Dumitru, au deschis Freya and Friends în Brașov. Sebastian spune că la cafeneaua lor „business-ul s-a autosusținut din prima zi” (17:06). Au avut luni în care au orbitat în jurul lui zero, dar „tot nu a fost nevoie să aducem bani de acasă” (17:14). Mihaela Stan, fondatoarea Micostore, n-a avut de ales: „Din primul an am trăit din business” (14:21), pentru că după ce și-au lăsat joburile era singurul venit.
La Utopia Coffee Bar, deschisă de Christiana și Andrei Alecu, „investiția inițială ne-am recuperat-o în șase luni de zile” (11:52), pentru că a fost mică. Iar Mădălina Andronic, care conduce studioul de ilustrație care îi poartă numele, s-a susținut din primul an, din 2011, cu ING ca prim client. Spune singură că a contat și contextul: „am fost omul potrivit în circumstanțele potrivite” (2:31).
Ce au în comun: investiție mică, costuri fixe mici și, de cele mai multe ori, fondatorul care face el însuși munca. Excepțiile de aici nu sunt noroc pur, sunt modele de business care nu au nevoie de mult capital ca să pornească.
Profitabil, dar fără salariul tău?
Fondatorii Sunday Bites, Anca Fîrtat și Alex Stoianovici, fac o distincție pe care puțini o spun cu voce tare. „Cred că am fost din primul an profitabil pentru că am avut o investiție foarte mică” (10:13), dar calculul era făcut cu toate costurile, „mai puțin salariul nostru evident” (10:32). Concluzia lor: „am fost profitabili cu adevărat după primul an aproximativ” (10:42), adică atunci când și-au putut da un salariu lunar.
La Ruvix, fondată de Cristian Rădulescu, Elena Matei și Alexandru Ciobică, primii trei ani au arătat așa: prima angajată „avea 800 RON și noi făceam 300 RON” (19:01). Diana și Cătălin Onocan, de la ONOCAN, au avut tracțiune devreme, dar „tot ce făceam reinvesteam tot” (6:07). Cât de departe a mers asta: „Primul concediu pe care l-am avut ca și familie a fost anul ăsta” (6:20), după 15 ani.
Asta e prima corecție pe care o face oricine citește răspunsurile cap la cap: „pe profit” poate să însemne că firma nu pierde bani, în timp ce tu lucrezi gratis sau pe mai puțin decât angajatul tău.
Cât durează de obicei: un an, doi?
Cei mai mulți fondatori din serie au avut primul an pe minus și au ajuns la break even între un an și doi ani.
Magazinul Oana, magazin de perdele și draperii pornit de Oana și Ștefan Motoi: „prin luna a 9-a, a 10-a ieșeam un pic pe break even” (6:09), „ceea ce era mai bine decât să fim pe minus” (6:15).
Amis de la Fête, fondat de Oana Moșanu și Aurélien Marie: pe food truck „am reușit să recuperăm investiția după un an de zile” (14:10), iar la fromagerie au închis creditele tot după un an.
Stock Estate, platforma construită de Alexandru Constantin: cam 200.000 € între investiția externă și banii cheltuiți „în anul și jumătate de lucru” (0:13) până la un business funcțional și profitabil.
Grain Trip, deschisă în 2018 de Valentina Ion și Cristian Negoiță: au venit cu bani de acasă până la break even, „Cam un an și jumătate, doi” (6:53).
Ironic Beer: Răzvan Matache spune că „În primul an nu am făcut niciun ban” (11:02), ba chiar „am împrumutat bani ca să o ducem mai departe” (11:05). Au depășit break even-ul în 2022, la doi ani după deschidere, și atunci și-au luat primul angajat.
Măslinescu: Crina și Geo Dobre au pornit în septembrie 2018: „Primul an a fost cu minus” (4:42), iar în al doilea au avut câteva zeci de mii de RON cifră de afaceri.
Miez, brutăria Andreei Carețu: „în acel prim an am făcut un minus de 10.000 €” (15:55), aproape tot în primele trei-patru luni.
Cea mai utilă regulă vine de la Grain Trip, unde investiția inițială a fost de 200.000 €. Când îți calculezi investiția, nu te opri la ziua în care deschizi ușa, pentru că după aceea „va trebui să vii cu bani de acasă o perioadă până când business-ul ajunge la break even” (6:40). Banii de start includ și primul an de funcționare.
Iulia Suciu, fondatoarea Zenvita Kombucha, dă cifra completă pentru un business de producție. „Am început inițial cam cu 20.000 de euro” (0:02), pentru echipamente și stocuri. „Ulterior am mai venit cu încă 25.000 de euro” (0:29), bani personali și de la familie, „iar apoi am ajuns pe break even” (0:34). Adică 45.000 € până la break even, mai mult decât dublul investiției de pornire. Tot ea spune că a început prea prudent, pentru că „investitul ăsta cât mai puțin într-un business de producție te costă” (8:42): muncă manuală, cost de producție mai mare, preț mai mare la raft și vânzări mai mici.
Cum arată patru, cinci sau șapte ani pe pierdere?
Aici sunt poveștile pe care nu le vezi în postările de succes.
Alex Ion a cumpărat cafeneaua din care a crescut Nexus Gaming. „abia în al patrulea an am reușit să fim pe break even” (6:05). În primii patru ani a pierdut aproximativ 1,8 milioane de RON și spune deschis că a ales să nu se uite la cifre an de an, pentru că altfel „aș fi închis șandramaua” (13:22). Opt luni după ce a ajuns pe zero, a venit pandemia.
Laura Sardescu, cofondatoarea NeaKaisa: „Am senzația că în al cincilea an am ajuns pe profit” (18:45). Ioana Surdu-Bob, cofondatoarea Konvi, platformă de investiții în obiecte de colecție finanțată prin runde de investiții: „Primul an profitabil a fost 2025, deci am avut cinci ani în care am fost pe minus” (34:25).
Alina Donici, care a fondat Artesana împreună cu Daniel Donici, a pornit cu o fabrică prea mare și rate prea mari: „în primul an am făcut minus datorii” (10:55), de aproximativ 1 milion. „Ne-a luat cinci ani ca să achităm datoriile făcute în primul an” (11:32). Astăzi, Artesana estimează 17-18 milioane de euro cifră de afaceri.
Nichita Brebenel, cofondatorul Empath, a pornit în 2020. A descoperit la un moment dat că „la fiecare tricou vândut pierdeam 23 RON” (25:05), iar 2024 s-a închis cu 100.000 € pierdere. Abia în 2025, după ce au renunțat la proiectele laterale, „ușor, ușor am devenit profitabil” (13:05).
Cel mai lung drum din serie e la Republica Bio, fondată de Ciprian Stancu în 2014. „În fiecare an erau cu câteva sute de mii de euro pierdere” (11:05), șapte ani la rând, cu peste 1 milion de euro băgat în business. Au intrat pe profit „din anul 8, în primul an după ce au făcut investiția” (17:52) unor investitori, și de atunci au fost profitabili în fiecare an.
Iar unii sunt încă pe drum. La FemiEko, fondată de Narcisa Mirabela Christiansen, după investiții de aproape 300.000 € în trei ani, răspunsul e simplu: „Nu am ajuns la break even” (0:45).
Ce i-a ținut în picioare?
Nimeni n-a răspuns „un plan de afaceri bun”. Răspunsurile sunt mult mai personale.
Încăpățânarea. Alex Ion, de la Nexus: „Singurul lucru care ne-a ținut înainte a fost încăpățânarea mea” (6:13), de a nu merge acasă și a recunoaște că n-a avut dreptate. Tot el spune: „Dacă aș fi știut la momentul respectiv cât de mult pierd” (12:56), probabil s-ar fi oprit.
Motivul scris pe hârtie. Ciprian Stancu, fondatorul Republica Bio, spune că, înainte de primul ban băgat într-un business, trebuie să „scrie foarte clar pe o hârtie de ce faci asta” (14:53), pentru că o să uiți. Și că după ani pe pierdere „ai de ales între a rămâne sănătos la cap sau a dispera” (11:26).
Clienții. La Grain Trip, pentru Valentina Ion și Cristian Negoiță, doi ani cu bani de acasă au mers pe „energia pe care ne-o dădeau clienții” (5:21).
O țintă clară. Răzvan Matache, de la Ironic Beer: „singurul lucru care te ține constant motivat este luminița de la capătul tunelului” (18:19), adică faptul că „știi unde este break even-ul” (18:31) și vezi dacă te apropii de el.
Orice sursă de bani. Ionuț Nistoroiu, fondatorul Tapp Gelato: „am făcut și Uber ca să acoper salariul lui Alex” (7:27), primul angajat, în prima iarnă. Laura Sardescu, de la NeaKaisa: „cu darul de nuntă am mai supraviețuit câteva luni” (21:44).
Și un detaliu care apare de mai multe ori: momentul în care ajungi pe profit nu se simte ca o victorie. Laura Sardescu spune că a fost „business as usual”, și că asta e o problemă a antreprenorilor: „Nu ne bucurăm de reușite” (19:01).
De ce aleg unii să nu fie pe profit?
Nu toți anii pe minus sunt eșecuri. Unii fondatori amână profitul cu bună știință.
La Abund Berry, business-ul lui Ionel Burtea, „2021 a fost primul an pe profit” (15:50), dar tot ce au câștigat au reinvestit, iar „profitabilitatea a fost și o să rămână în continuare mică pentru că ne dorim o creștere și o cotă de piață” (16:41). Pentru Narcisa Mirabela Christiansen, de la FemiEko, anul trei a adus 1 milion de euro venituri pe cele două firme, dar „nu am avut profit tocmai pentru că am reinvestit foarte mult” (16:30). Tapp Gelato a crescut între 40 și 100% pe an pentru că „tot timpul am avut intenția de a reinvesti tot ce fac” (3:18).
Matei Psatta, cofondatorul Blindspot, pune diferența pe hartă. Multe business-uri americane sunt ținute artificial, cu bani de la investitori, unde „bagi 1 $ ca să scoți 50 de cenți” (21:56). În Europa de Est, fără acces la aceleași fonduri, fondatorii au fost obligați să construiască altfel: „când vrem să fim profitabili suntem profitabili” (22:11).
Avertismentul vine de la Raluca Georgescu, CEO și fondatoare MTH Digital: dacă business-ul nu e profitabil și nu ai găsit soluția operațională, „nu e momentul să scalezi, că o să scalezi și pierderea” (26:14).
De ce vânzări mari nu înseamnă profit?
Mai mulți fondatori spun același lucru din unghiuri diferite: cifra de afaceri e cea care se vede, profitul e cel care contează.
Pierderile mici adunate. Ionuț și Simona Croitoru, cofondatorii Saint Roastery: „Pierderile pot să fie un make or break al business-ului” (15:46). Laptele aruncat, cafelele uitate pe bar și refăcute ajung la sute de kilograme pe an, iar la final zici „am încasări, dar n-am profit” (15:51).
Banii blocați. La MABÓ, fondată de Bogdan Georgescu și Marius Beju, problema a venit din creștere: „stăm prost cu banii pentru că noi vindem foarte mult” (10:47), pentru că livrările se plătesc mai târziu decât costurile.
Cifra care impresionează. Alex Iacob și Cristi Dăscălescu, bucătarii care au fondat M.A.T. Restaurant, au avut 6 milioane cifră de afaceri, dar „Nu sunt banii rulați” (30:33) cei care rămân. Fără alt business din care să aduci bani, „lunile astea cu minus te macină tare” (35:30).
Sezonul. La Porcărie, food truck-ul lui Dragoș Sârbu și Răzvan Vălăsciuc, „tot ce am strâns pe perioada verii, tot ce a fost pe plus a trebuit să” (5:10) consume iarna.
Marja industriei. Andreea Carețu, fondatoarea Miez, spune că o brutărie artizanală, „chiar și când este de succes nu va avea o rată de profitabilitate foarte mare” (42:09), pentru că are multă muncă manuală, ingrediente scumpe și o chirie bună.
Cât trebuie să vinzi pe zi ca să fii pe zero?
Fondatorii care știu răspunsul la întrebarea asta îl spun în unități concrete, nu în procente.
Magazinul Oana: „ar trebui să vindem undeva pe zi la 8.000 RON” (19:52). Unele zile sunt la break even, altele de trei ori peste.
Miez: pentru un profit care să-i pună într-o zonă de siguranță, „trebuie să ajungem la în jur de 175-200 de pâini pe zi” (1:26).
Utopia Coffee Bar: la ultima analiză, break even-ul era „în jurul cifrei de 200 de cafele pe zi” (17:12) pentru o locație, doar din cafea.
Porcărie: au făcut calculele de la început „cu venituri foarte conservatoare să fim pe break even” (7:57) în lunile obișnuite, iar vara să compenseze.
Diferența dintre cei care știu cifra asta și cei care n-o știu se vede în restul interviului. Cristian Negoiță, cofondatorul Grain Trip, care venea din zona financiară, recunoaște că „primii doi ani poate nu am fost atent la cifre” (47:49), prins în operațional. La FemiEko, după ani de investiții, regula Narcisei Mirabela Christiansen e alta: „Profit and loss este my God” (18:04).
Ce au în comun răspunsurile?
Trei lucruri se repetă la aproape toți.
Primul: durata nu spune singură dacă un business e bun. Tort de Bezea a fost pe profit din prima zi, Artesana a avut nevoie de cinci ani doar ca să plătească datoriile din primul an, și ambele sunt astăzi business-uri care funcționează. Ce contează e dacă știi de ce ești pe minus și cât mai poți să stai acolo.
Al doilea: cei care au trecut prin ani lungi pe pierdere vorbesc despre psihic înaintea banilor. Încăpățânarea, motivul scris pe hârtie, energia clienților sau „luminița de la capătul tunelului” apar mai des decât orice sfat financiar.
Al treilea: profitul real vine mai târziu decât „profitul” din primele calcule. Salariul tău, pierderile zilnice, sezonul și banii blocați în stocuri sau facturi neîncasate mută data break even-ului cu luni sau ani.
Cinci întrebări înainte să-ți faci planul
Câți bani ai nevoie nu până deschizi, ci până la break even, inclusiv primul an de funcționare?
Care e cifra ta de break even pe zi sau pe lună, în unități pe care le poți număra: pâini, cafele, comenzi, clienți?
În calculul tău de profit e trecut și salariul tău? Dacă nu, când îl adaugi?
Cât timp poți să stai pe minus fără să-ți pui în pericol casa, familia sau sănătatea, și ce faci dacă depășești termenul ăsta?
Dacă alegi creșterea în locul profitului, o alegi conștient, cu o dată la care te oprești și te uiți la cifre, sau doar pentru că așa a ieșit?
Tu după cât timp ai ajuns pe profit, sau unde ești acum față de break even? Scrie-ne, iar dacă îți construiești business-ul chiar acum, vorbește cu alți fondatori din comunitate. Anii pe pierdere sunt mai ușor de dus când știi că nu ești singurul care trece prin ei.
Toate interviurile complete sunt pe canalul de YouTube Ideas Chat.
Surse
Interviurile Ideas Chat de pe canalul de YouTube, citate cu link la minut în text.
ZF, despre Ioana Surdu-Bob, cofondator și CEO Konvi: zf.ro
ZF, despre familia Onocan și brandul ONOCAN: zf.ro
Forbes România, despre fondatorii Ruvix: forbes.ro
CCIFER, despre fondatorii Amis de la Fête: ccifer.ro
MABÓ, pagina despre fondatori: mabo.coffee
Citatele sunt transcrise din interviuri și ușor ajustate pentru lizibilitate, fără să le schimbăm sensul.

